Tag Archives: manuale

Afacerea manualelor școlare. Cât îi costă pe părinți educația gratuită?
În ciuda sumelor fabuloase încasate de edituri, elevii din România învaţă, în 2015, după manuale al căror conţinut a fost aprobat de ministerul Educaţiei chiar şi în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Digi24

Advertisements

Alice în Țara Manualelor
Lumea manualelor școlare de azi ramâne anacronică – provenind, prin texte și imagini, din secolul al XX-lea și, nu în mica masură, din secolul al XIX-lea.
România are un sector IT&C puternic și în creștere – dar tehnologia informației este periferică în manualele școlare, predominând tehnologii ale secolelor trecute. Personajele ce dau viață acestui univers sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari și nu aud bine, femeile sunt mai ales mame care pregătesc masa, învățătoare sau doctorițe – în timp ce bărbații apar într-o diversitate de meserii, dar prea puțin ca tați.
Master of Research in Sociology

Manualele care sperie copiii și îi sărăcesc pe părinți. Exerciții de decapitare la ora de religie și “Elena ia un lup”
În abecedarele digitale, comunicarea de clasa I începe cu texte artificiale care sfidează logica exprimării: ”Anca ia un canar? Nu, ea ia un cuc.” „Elena ia un lup. Alin ia un măr mare”. Editorul își argumenteaza textul: ”Dacă noi n-am învățat litera, P, vreți la litera C să facem cuvinte cu litera P, nu se poate, pentru că n-am învățat! Totul se învață în ordine, într-o ordine metodică.
ProTV – România, te iubesc

Pierce professor saves students $1 million through open education resources
“I basically sat down and, over a period of time, began to write my own text to replace the book for my Math 107 course,” he said. “I would hardly call that first version a formal textbook, but I wrote up enough content to reach the point where I didn’t need a book.” Lippman released the materials under an open license through Creative Commons, which allows anyone to republish or reuse his content as long as they give him credit.
David Lippman

Fițuici bacalaureat
Materialele au fost elaborate de către profesori de specialitate, conform cerințelor bacalaureatului 2014, ținând cont întocmai de matricea de corectare (edu.ro), atât în ce privește conținutul cât și structura. Folosind aceste materiale ajutătoare disponibile numai aici, ai acces garantat la note de 10!
fituici-bacalaureat

Limba română a picat la Capacitate
Manualele de română, așa cum arată acum, sunt metoda cea mai sigură de a omorî în fa­șă entuziasmul celor mai pasionați elevi.
Predarea românei pare că urmează în con­ti­nuare un soi de bizar program de tip pro­to­cro­nist, care-și găsește din păcate ecoul în ten­dințe similare în creștere în spațiul public: la­tina se trage, mai nou, din română, leagănul ci­vilizației mondiale se plasează obligatoriu în spațiul carpato-danubiano-pontic, iar poporul român închinător la moaște e creștin de 2.000 de ani. Lipsa de spirit critic, de cu­prin­dere cul­turală, îmbinată cu apetența din ce în ce mai evi­dentă în spațiul public pentru discursul antieuropean sunt in­gre­dientele cele mai sigure pentru for­ma­rea unui alt tip de om nou, la fel de prost pre­gătit pentru asumarea libertății și a exis­ten­ței de­mocratice precum îl visa vechiul regim.
22

De ce citesc norvegienii?
În ghiozdan elevul nu cară maculatură colorată cumpărată de stat la preţuri de nimic (şi produsă, bineînţeles, tot cu preţuri de nimic – suntem într-o economie de piaţă!) şi nici tablete dăruite de guvern pentru a putea folosi varianta digitală a manualului, care e şi ea tot o maculatură, sau o variantă de maculatură, pentru că are aceeaşi valoare culturală ca maculatura tipărită. Profesorii nu-i bagă pe gât analiza frazei (pe care până la sfârşitul liceului o s-o uite cu desăvârşire) şi comentarii literare (care-l vor face să nu-şi mai dorească vreodată să deschidă o carte de literatură), nu-l pun să înveţe pe dinafară capitalele statelor lumii şi nici să spună ca papagalul care dintre bazinele Ruhr sau Donbas e mai tare la producţia de cărbune.
Pentru că au înţeles că oamenii care citesc trăiesc mai bine. Că educaţia stă în puterile fiecăruia şi că locuirea într-un popor educat te fereşte de o viaţă „solitară, săracă, urâtă, brutală şi scurtă”.
Contributors

Ce e de făcut? (a doua parte)
Ar trebui ca profesorilor să li se dea din nou impresia că sunt intelectuali şi nu cei mai oropsiţi funcţionari mărunţi ai statului. Că menirea lor este să-i citească şi să-i recitească pe clasicii domeniului propriu, precum şi să fie up to date cu ceea ce ţine de specializarea lor, nu să-şi piardă nopţile bălmăjind inutile “momente organizatorice” în “planurile de lecţii”. Dar asta ar însemna ca Inspectoratele Judeţene şi Departamentele de Perfecţionare a Personalului Didactic să-şi piardă puterea şi, o dată cu ea, privilegiile.
Contributors

Cum produce școala tâmpiți
Materia e excesiv de multă, temele cad pe elev cu o cadenţă înfricoşătoare şi, în concluzie, când totul e important, ceea ce se reţine e aleatoriu. Nivelul expunerii e, aproape invariabil, peste capacitatea de înţelegere a vârstei. Cum, ocazional, s-a discutat despre cantitatea mare de cunoştinţe inoculată elevilor şi s-au exercitat presiuni pentru “simplificarea” manualelor, acestea s-au subţiat ca volum, păstrând însă toate temele anterioare (ceea ce s-a eliminat fiind tocmai partea de explicare şi exemplificare). Morala: manualele au devenit abstracte până la incomprehensibil.
Dacă la 18 ani trag linie şi fac socoteala, tot ceea ce pot să constate este faptul că şcoala nu le-a dat nimic, în schimb le-a luat nişte ani din viaţă. Fireşte, profesorii din şcoală vor spune că ei şi-au făcut treaba; mai departe nu e grija lor. Sau, poate, vor recunoaşte că în condiţiile programei – care e aşa cum e – mai mult nu se putea.
Contributors