Category Archives: România

Reforma uitată (o scurtă descriere)
La începutul anilor ’80 a avut loc o amplă reformă a predării matematicii în România, cu efecte negative asupra capacităţii elevilor de a înţelege şi folosi noţiunile predate. Din dorinţa de a ridica nivelul performanţei olimpice, sistemul şi-a confruntat elevii cu un mod de predare a matematicii mult peste puterea de înţelegere vărstei. Ca urmare, tot mai mulţi elevi au absolvit şcoala cu deficienţe serioase în înţelegerea noţiunilor de bază din matematică, dar şi de gândire în general. A urmat un lung şir de încercări de remediere a situaţiei, prin noi reforme şi noi programe.

Oare cum de am priceput şi iubit geometria noi, cei care am învăţat înainte de 1980 din manualele profesorului Hollinger, atunci când scriam ∢A = 60˚ în loc de mult mai riguroasa scriere m(∢A) = 60˚? Noi nu am învăţat despre congruenţă, dar am înţeles geometria. La noi intersecţa a două drepte, de exemplu a diagonalelor unui trapez, se scria AC ∩ BD = O, pe când ca profesor, după 1990, nu aveam voie să scriu decât varianta AC ∩ BD = {O} corectă prin prisma teoriei mulţimilor.
Pentagonia

Consternare după ce ministerul Educației a anunțat noile discipline: „Oamenii ăștia de sus fie ne cred proști, fie chiar ei sunt astfel”
Pentru că sunt inserate separat și prezentate ca inovație, sunt în măsură să spun, fără perdea, că oamenii ăștia de sus care iau decizii fie ne cred proști pe toți, fie sunt chiar ei astfel. Când așezi inovația separat de trunchiul comun, e ca și cum ai spune că punem de-o parte lucrurile serioase (adică pedagogiile noastre prăfuite) și chestiile noi le băgăm așa, ca pe un corp străin și exotic ca să ne facem că știm despre ce e vorba. Din păcate, ăsta e adevărul: educația pentru gândire e încă un lucru exotic în România.

Solomon Marcus 1925-2016

Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ”
Tatăl unui băiețel din clasa Monicăi Chiorean, a primit, cu o zi înainte, un telefon. „Mă sună profesoara de instrument și îmi zice: Domnul Neacșu, să aveți grijă de copil, că eu nu am putut să îmi țin azi ora de instrument cu el. E cu psihicul la pământ. Cu moralul la pământ, copil de opt ani. Toată ora de pian a fost foarte trist. Era dărâmat. Asta s-a întâmplat în momentul în care fosta învățătoare le-a spus că nu mai vine și că Monica Chiorean se întoarce. Dacă ați avea copilul în clasa în care îl am eu copilul, credeți-mă că v-ar durea în adâncul inimii.”
În înregistrările de anul trecut, apare o discuție cu cealaltă învățătoare și ea spune:
Uite și la părinții ăștia, și-au adus boii la școală și vor să îi fac genii.

republica

O educatoare din judetul Timis, suspendata dupa ce a strigat la copii si i-a jignit
Educatoarea a fost înregistrată de mama unui copil care a spus acasă că nu mai vrea să meargă la gradiniță, pentru că educatoarea strigă. Văzând că băiatul și-a schimbat comportamentul, mama acestuia a ascuns un reportofon în hainele micuțului.

“Dumnezeule ce m-ai făcut pe planeta asta! La cinci ani nu știu să stea pe scaun.”

“Ai înnebunit? Te-a dus mama la altă casă iară? Păi și are alt bărbat? Are doi bărbați?”

“Gura! La mama ta acasă vorbești, nu la mine. Eu sunt doamna educatoare.”

Hotnews

Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj?
Chiar acum asist, în fundul clasei, la un test de evaluare a clasei a VIII-a, în care tocmai i-am forțat să identifice indicii lexico-gramaticali ai eului liric într-o poezie a lui Labiș. Și asta, în condițiile, în care, mulți dintre ei – ca majoritatea copiilor români la testarea PISA – abia sunt capabili să extragă idei principale din texte de lungime si registru diferit, practic și imediat, al vieții de zi cu zi.

Trebuie să luăm totul, de la capăt, începând cu clasa I , unde, dincolo de manualele proaste, toate nevoile fundamentale ale copiilor – de mirare, investigare, bucurie și joc sunt deturnate după modelele algoritmice ale auxiliarelor de matematică și română – devenite religie – unde copiii au de dat răspunsuri dirijate, controlate și înghețate în predictibil, rutină și lipsă de creativitate. Deflexibilizarea gândirii și descurajarea bucuriei de a învăța sunt programe sistematic aplicate în România, încă din clasa I. Nu poți construi o viziune pentru etapa a doua de dezvoltare a școlarului român după ce ai stat, pasiv, pe margine, la un proces vizibil de împovărare și pierdere a motivației școlare, chiar la copiii foarte capabili.
Republica

Singurătatea profesorului român: de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. Al treilea părinte
O profesoară de română a predat la clasa a VII-a o poezie scrisă de Marin Sorescu. Au citit textul, au descifrat câteva cuvinte cheie, au vorbit puțin despre mesaj, iar apoi profesoara le-a dat drept temă copiilor să își exprime părerea despre mesajul poeziei. Copiii s-au achitat prost de sarcină, profesoara s-a enervat și a început să țipe. Capacitatea de a face sinteze, comparații, se află la unul dintre nivelurile superioare ale gândirii. Până acolo trebuia ea să construiască, dar pentru asta trebuia să cunoască operațiile gândirii. Copiii nu înțeleg și își fac greșit tema, dascălul îi ceartă, iar ei încep să se simtă sub standard – fără să înțeleagă, însă, ce au făcut greșit. Mai departe, profesorul vine și le dă note proaste. După primele trei ore defășurate în acest fel, între profesori și elevi se creează o falie de netrecut. Copiii, când au două-trei eșecuri, renunță. Așa de fragili sunt ei la gimnaziu.
Republica

Și-a modernizat satul și a făcut școli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucați”
“Investiția în educație e riscantă. Nu se vede și în general primarii fac electoral lucrul ăsta. Faci un drum și gata. Degeaba a facut drumul ăla dacă pe el merg oameni needucați. Investind în educație, trebuie să ai răbadare 6-7 ani. La mine abia acum au început să se vadă rezultatele.”

În total peste 200 de copii pleacă la liceu în fiecare dimineață din Peștera. Primăria le plătește transportul. “Cred cu desăvârșire că educația e șansa României. Dar când te uiți în mediul rural că e 70 la sută abandonul școlar, se pare că suntem în pericol”, spune primarul. În școala generală sunt 460 de copii. Familiile care au cel puțin 2 copii beneficiază de ajutor de la primărie la început de an. Bani pentru haine și rechizite. Iar tinerii care merg la facultate au cazarea și transportul asigurate de primărie. Așa se face că în Peștera abandonul școlar este zero. Înainte ca primăria să susțină studiile, în comună au fost 3 studenți în mai bine de două decenii. După ce a început această politică, sunt 21.

Și la capitolul asistați social și șomaj, Peștera stă bine. Din 2008 și până azi, numărul lor a scăzut de la 320 la 21.
ProTV