Category Archives: Limba română

Reforma uitată (o scurtă descriere)
La începutul anilor ’80 a avut loc o amplă reformă a predării matematicii în România, cu efecte negative asupra capacităţii elevilor de a înţelege şi folosi noţiunile predate. Din dorinţa de a ridica nivelul performanţei olimpice, sistemul şi-a confruntat elevii cu un mod de predare a matematicii mult peste puterea de înţelegere vărstei. Ca urmare, tot mai mulţi elevi au absolvit şcoala cu deficienţe serioase în înţelegerea noţiunilor de bază din matematică, dar şi de gândire în general. A urmat un lung şir de încercări de remediere a situaţiei, prin noi reforme şi noi programe.

Oare cum de am priceput şi iubit geometria noi, cei care am învăţat înainte de 1980 din manualele profesorului Hollinger, atunci când scriam ∢A = 60˚ în loc de mult mai riguroasa scriere m(∢A) = 60˚? Noi nu am învăţat despre congruenţă, dar am înţeles geometria. La noi intersecţa a două drepte, de exemplu a diagonalelor unui trapez, se scria AC ∩ BD = O, pe când ca profesor, după 1990, nu aveam voie să scriu decât varianta AC ∩ BD = {O} corectă prin prisma teoriei mulţimilor.
Pentagonia

Advertisements

Consternare după ce ministerul Educației a anunțat noile discipline: „Oamenii ăștia de sus fie ne cred proști, fie chiar ei sunt astfel”
Pentru că sunt inserate separat și prezentate ca inovație, sunt în măsură să spun, fără perdea, că oamenii ăștia de sus care iau decizii fie ne cred proști pe toți, fie sunt chiar ei astfel. Când așezi inovația separat de trunchiul comun, e ca și cum ai spune că punem de-o parte lucrurile serioase (adică pedagogiile noastre prăfuite) și chestiile noi le băgăm așa, ca pe un corp străin și exotic ca să ne facem că știm despre ce e vorba. Din păcate, ăsta e adevărul: educația pentru gândire e încă un lucru exotic în România.

Solomon Marcus 1925-2016

Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ”
Tatăl unui băiețel din clasa Monicăi Chiorean, a primit, cu o zi înainte, un telefon. „Mă sună profesoara de instrument și îmi zice: Domnul Neacșu, să aveți grijă de copil, că eu nu am putut să îmi țin azi ora de instrument cu el. E cu psihicul la pământ. Cu moralul la pământ, copil de opt ani. Toată ora de pian a fost foarte trist. Era dărâmat. Asta s-a întâmplat în momentul în care fosta învățătoare le-a spus că nu mai vine și că Monica Chiorean se întoarce. Dacă ați avea copilul în clasa în care îl am eu copilul, credeți-mă că v-ar durea în adâncul inimii.”
În înregistrările de anul trecut, apare o discuție cu cealaltă învățătoare și ea spune:
Uite și la părinții ăștia, și-au adus boii la școală și vor să îi fac genii.

republica

Proporţiile abandonului şcolar sau cum se naşte o generaţie de şomeri
Cei care au absolvit cel mult opt clase şi nu mai urmează vreo altă formă de învăţământ sau de formare profesională au ajuns să reprezinte în 2015, 19% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani. Aceştia nu-şi vor găsi locuri de muncă, fiind cei mai predispuşi la şomaj cronic.

Printre statele membre UE, proporţia celor care se opresc după cel mult opt clase variază de la 3% în Croaţia şi 5,3% în Polonia la 20,3% în Spania şi 18,9% în România.

Între 2009 şi 2015, numărul celor care părăsesc foarte de timpuriu orice formă de învăţământ a scăzut în medie cu 3,3% la nivelul UE, în timp ce în România numărul acestor tineri a crescut cu 2,3%.
Adevărul

O educatoare din judetul Timis, suspendata dupa ce a strigat la copii si i-a jignit
Educatoarea a fost înregistrată de mama unui copil care a spus acasă că nu mai vrea să meargă la gradiniță, pentru că educatoarea strigă. Văzând că băiatul și-a schimbat comportamentul, mama acestuia a ascuns un reportofon în hainele micuțului.

“Dumnezeule ce m-ai făcut pe planeta asta! La cinci ani nu știu să stea pe scaun.”

“Ai înnebunit? Te-a dus mama la altă casă iară? Păi și are alt bărbat? Are doi bărbați?”

“Gura! La mama ta acasă vorbești, nu la mine. Eu sunt doamna educatoare.”

Hotnews

Ce se întâmplă cu reforma curriculară a ministrului Curaj?
Chiar acum asist, în fundul clasei, la un test de evaluare a clasei a VIII-a, în care tocmai i-am forțat să identifice indicii lexico-gramaticali ai eului liric într-o poezie a lui Labiș. Și asta, în condițiile, în care, mulți dintre ei – ca majoritatea copiilor români la testarea PISA – abia sunt capabili să extragă idei principale din texte de lungime si registru diferit, practic și imediat, al vieții de zi cu zi.

Trebuie să luăm totul, de la capăt, începând cu clasa I , unde, dincolo de manualele proaste, toate nevoile fundamentale ale copiilor – de mirare, investigare, bucurie și joc sunt deturnate după modelele algoritmice ale auxiliarelor de matematică și română – devenite religie – unde copiii au de dat răspunsuri dirijate, controlate și înghețate în predictibil, rutină și lipsă de creativitate. Deflexibilizarea gândirii și descurajarea bucuriei de a învăța sunt programe sistematic aplicate în România, încă din clasa I. Nu poți construi o viziune pentru etapa a doua de dezvoltare a școlarului român după ce ai stat, pasiv, pe margine, la un proces vizibil de împovărare și pierdere a motivației școlare, chiar la copiii foarte capabili.
Republica

De ce se ceartă fetele?
De la distanța mai sigură a observatorului neimplicat, n-ai cum să nu remarci un fel de convenție tacită între aceste viitoare tinere femei: toate se iubesc cumva și au nevoie una de cealaltă. Au nevoie de una care joacă rolul intrigantei, al egoistei, au nevoie de o victimă asumată, de cele care se plimbă ușor, din dependență, de la un pol la altul al conflictelor, cerând atenție și recunoaștere din partea taberelor.

Cel mai grijuliu părinte stă la cea mai mare distanță posibilă de copilul lui și se bucură de toate experiențele lui independente, acceptându-le uneori tristețea, alteori bucuria. Stă întotdeauna ca observator sau comentator neafectat la ceea ce e joc și simulare asumată de copii, adică la toate dozele de suferință disimulată pe care și le aduc unul altuia, din instinct de supraviețuire și autoeducare. Are grijă ca în mijlocul lor să intre modele pozitive de tot felul, aduse insinuant în universul lor de idei, fără înverșunare moralizatoare. Spune ce e bine și ce e rău, fără pretenții de superioritate și fără tensiunea vreunei nerăbdări sau teama că va fi făcut de rușine sau judecat de celelalte familii.
Vocea Părinților