Şcoala românească în postcomunism: avort sau maternitate socială?
Ce se întâmplă însă când şcoala se opune ea-însăşi transformării? Când şcoala nu mai e un loc de inovaţie, ci de rezistenţă în faţa schimbării? Când se opune nostalgic adaptării, când nu mai e aptă „vocaţional” să ofere continuitate şi inserţie socială? Ce se întâmplă când educatorul dă doar şi nu ia „lecţii”, cine e până la urmă „tâmpit” elevul sau profesorul?
Contributors

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s